Istoric

 
 

Colegiul National “Gheorghe Rosca Codreanu” din Bârlad este un vechi lacas de cultura, fiind al doilea din Moldova si al patrulea din cele doua provincii din secolul al XIX-lea, dupa “Sfântul Sava” din Bucuresti, “Academia Mihaileana” din Iasi si “Carol I” din Craiova. A fost inaugurat din dorinta comisului Gheorghe Rosca Codreanu, la 20 octombrie 1846.

Neamul Rosca provine, probabil, din asezarea Roscani, aflata în sec. al XV-lea în judetul Tutova, la apus de orasul Bârlad. Gheorghe Rosca Codreanu, fiul spatarului Ioan Codreanu, s-a nascut la Bârlad la 10 martie 1805, primind instructiunea în casa parinteasca, unde si-a însusit limbile greaca, franceza si germana. A audiat cursuri la Institutul Vasilian din Iasi, iar în anul 1830 s-a înscris printre primii în Militia moldoveneasca, devenind „ capitan comandant de roata” la compania a II-a, apoi a IV-a de infanterie. Bolnav de ftizie, în iunie 1837 pleaca la tratament la Viena, unde, la 6/18 noiembrie 1837 îsi face testamentul. În el mentioneaza ca îsi lasa toata averea  ( mosia Valeni cu hlizele din Danceni, tinutul Falciu, Stâlpitura lui Ciocârlan si Sârbi, tinutul Tutovei) în scopuri filantropice: Sa se faca o scoala pe mosia mea pentru una suta elevi, care se învete dialectul latinesc.

Epitropia învataturilor publice din Principatul Moldovei, cu adresa nr. 361 din 12 octombrie 1846, trimite Comitetului de inspectie al scolii publice din Bârlad urmatoarea adresa: Hotarându-se a înfiinta la scoala publica din Bârlad Clasul fundatiei Codrianului, unde au a se învata obiectele dupa programa aice alcatuita, si pe lânga dumnealui profesor Zaharescu, mai primindu-se acum si pe dumnealui I. Popescu, cinstitul Comitet este poftit cât mai în graba a pune în lucrare începerea acelui clas, si a raportului. Epitropia a se mine vadà a se face inscriptia „ Clasul fundatiei Codrianului”, ce se va pune asupra usei clasului.

La 12 octombrie 1846, Academia Mihaileana din Iasi a trimis urmatoarea programa a „împartirii clasurilor” atât pentru scoala publica, dar si pentru Clasul fundatiei Codrianului:

Domnul Ioan  Zaharescu: Gramatica, Geografia, Catehismul si Caligrafia

Domnul Iosif  Popescu ( Patriciu): Limba latina, Istoria Universala si a Patriei si Aritmetica.

[ Epitropi ] N. Sutu, Aga L. Roset

[Secretar ], Caliman .

Deschiderea cursurilor Scolii publice din Bârlad, deci si a „ Clasului fundatiei Codrianului” a avut loc la 20 octombrie 1846. Directorul scolii si primul director al „ Clasului real al Codrianului” a fost Ioan Zaharescu.

Înfiintarea „ Clasului fundatiei Codrianului” însemna un prim pas catre învatamântul secundar în Bârlad. În primul an scolar al „ Clasului fundatiei Codrianu” numarul elevilor a fost de 18, acestia având între 10 si 14 ani. Pâna în anul scolar 1845 – 1846, numarul elevilor a fost în continua crestere, dupa care a urmat un regres pâna în anul scolar 1852 – 1853, când scoala cunoaste o noua dezvoltare. Cauzele regresului au fost revolutia de la 1848, repetatele epidemii de holera, ocupatia repetata a Moldovei de catre trupele tariste, asprimea excesiva a iernii 1850, secetele care au dus la grave lipsuri alimentare.

În anii de existenta a acestui Clas ( 1846 – 1858 ), au functionat ca profesori: Ioan Zaharescu, Iosif Popescu – Patriciu, Ioan Ionescu, Costachi Nanu, Ioan Popescu, I. Praja, G. Georgescu, Tertulian Tobias, I. Zmeu, Stavrat, I. Dumbrava, Ulis(e) Filaletis.

La 13 septembrie 1858, „ Clasul real Codreanu” si-a încetat existenta, deoarece el s-a transformat în Gimnaziul „ Codreanu”. Înca din 1849, venind spre Iasi de la Constantinopol, domnitorul Alexandru Grigore Ghica s-a oprit la Bârlad, unde a fost gazduit în casa vornicului Alecu Sturza. S-au tinut cuvântari, una dintre ele fiind a profesorului „ Clasului fundatiei Codrianului”, Iosif Patriciu Popescu. Acesta a înmânat domnitorului o petitie facuta de el, cu asentimentul locuitorilor Bârladului, care au semnat-o, prin care se cerea înfiintarea în Bârlad a unui gimnaziu, cu contributia statului si a donatiei lui Codreanu. Transformarea Clasului Codreanu în Gimnaziul Codreanu s-a oficializat prin adresa nr. 9530 din 13 septembrie 1858, facuta cunoscuta de cneazul Dimitrie A. Cantacuzino, ministrul Cultelor si Instructiunii Publice.

Gimnaziul trebuia sa aiba patru ani de studiu. În anul scolar 1858 – 1859 s-a înfiintat clasa I; în anul scolar 1859 – 1860 s-a înfiintat clasa a II-a, ambele clase având 39 de elevi; în anul scolar 1860 – 1861 a luat fiinta clasa a III-a, iar în anul scolar 1861- 1862 s-a înfiintat cea de a IV-a clasa gimnaziala. Din lipsa de spatiu, noul gimnaziu a functionat tot în cladirea Scolii publice de baieti nr. 1, în care functionase si „ Clasul fundatiei Codrianului”. Dupa aproape doi ani, Epitropia orasului a oferit gimnaziului o alta cladire, în chiliile bisericii Vovidenia, în care a functionat pâna în 1861.

În raportul din 20 august 1860, ministrul Cultelor si Instructiunii Publice, Mihail Kogalniceanu, cere domnitorului Al. Ioan Cuza ca gimnaziul din Bârlad sa poarte numele fondatorului Codreanu, la care domnitorul a scris apostila:  „ se încuviinteaza.” . Firma cu inscriptia „ Gimnaziul fratilor Gheorghie si Neculai Codrianu Rosca, fundat la anul de la Hristos 1858 Octombrie 1” a fost montata la 23 aprilie 1862, ocazie cu care s-a sarbatorit onomastica lui Gheorghe Rosca Codreanu, cu o slujba religioasa. Între 1862 – 1870 s-au sarbatorit zilele ambilor frati Codreanu; ( faptele lui Gheorghe au fost continuate si de fratele sau, Neculai, care în testamentul pe care si l-a facut la 30 ianuarie 1854, specifica la pct. 1 si 2 ca lasa sase mii galbeni din totala lui avere pentru înfiintarea unei scoli de fete la Bârlad si, de asemenea, doua mii de galbeni „din care sa se tie doi profesori cu doua catedre, una de limba franceza si una de limba italiana, adaugate catre Clasul Codrianu, la scoala publica din Bârlad, fondat de raposatul fratele meu Gheorghie Codrianu” ).  Din 1870 s-a sarbatorit numai ziua numelui lui Gheorghe Rosca Codreanu.

Din chiliile bisericii Vovidenia, gimnaziul si-a mutat locul în chiliile bisericii Domneasca, din centrul orasului. Prima promotie de absolventi ai „ Gimnaziului Codreanu” a fost în vara anului 1862, când au absolvit numai 4 tineri; în vara anului 1863 au absolvit 5, în 1864 au absolvit 2, în 1865, 7 tineri, iar în vara anului 1866, 5 tineri. Acestia au urmat doar cursurile gimnaziale. În toamna anului 1862 gimnaziul era complet, având patru clase, iar ca urmare a legii instructiunii publice din 1864 privind învatamântul secundar, în anul scolar 1864 – 1865 s-a înfiintat si la Gimnaziul Codreanu clasa a V-a, gimnaziul transformându-se, astfel, în liceu.

 În cei patru ani de existenta a Gimnaziului Codreanu, au functionat 11 profesori:

Giurgea Neculai ( filosofia), Vârgolici Ioan ( matematica), Filatelis Ulise ( româna, etc.), Carp Ioan ( religia), Chenciu Panaite ( istorie), Atanasiade C. ( elina), Pagano Frederic ( franceza, italiana), Popescu Ioan ( latina – româna), Brauner Carol ( desen – caligrafie), Valner I. Maximilian( germana), Creteanu G. Neculai ( stiintele naturii).

            La 1 septembrie 1864 s-au deschis cursurile „Liceului Codreanu”, în prezenta oficialilor ministeriali, judeteni si locali, în acelasi local în care functionase pâna atunci Gimnaziul „ Codreanu”, fiind al patrulea liceu înfiintat în cele doua tari românesti, dupa cele din Bucuresti, Iasi si Craiova. În anul scolar 1864 – 1865 s-a înfiintat prima clasa de curs superior, a cincea, adaugându-se succesiv câte o clasa de fiecare an, astfel ca în vara anului 1867 Liceul Codreanu a dat prima serie de absolventi cu liceul complet ( sapte clase). Încercari de modificare a legii învatamântului din 1864 s-au facut în 1876 si în 1879, prin care diploma de licenta sau doctorat devenea prima conditie de admitere la concursul pentru ocuparea unei catedre. De asemenea, în 1882 se introduce notiunea de bacalaureat în locul fostului „ examen general”. Primul bacalaureat al Liceului Codreanu a avut loc în vara anului 1883, când au fost admisi sase candidati. Aceasta era cea de-a 17- a serie de absolventi de curs superior de liceu si cea de-a 25 – a serie de la înfiintarea gimnazului Codreanu. În 1884 statul întretinea opt licee, printre care si pe cel din Bârlad, elevii de aici învatând din ce în ce mai bine, poate si datorita faptului ca acest liceu fusese absolvit de oameni care începusera sa se afirme vertiginos: Alexandru Philippide, Alexandru Vlahuta, Nicolae Petrascu, Radulescu – Niger, etc.

Abia în 1885 a început constructia actualei cladiri a liceului, inaugurarea ei având loc la 27 aprilie 1886, în prezenta ministrului Instructiunii Publice, Dimitrie A. Sturdza si a secretarului general, Spiru Haret. Constructia cladirii a costat 230 000 de lei. Liceul avea, initial, 13 sali mari, 6 încaperi mici, o cancelarie, un hol, doua culoare, doua scari pentru urcarea la etaj. La demisol erau câteva încaperi pentru depozitarea materialelor necesare scolii. La inaugurare s-a alcatuit actul inaugural, pe pergament, scris în culori.

 Primul an al sec. al XX-lea marcheaza ultima serie de absolventi cu 7 clase de liceu, urmând ca liceul sa treaca la 8 clase, pâna în 1926, când se trece din nou la 7 clase, anul fiind împartit pe trimestre. În anul scolar 1935 – 1936 s-a revenit la liceul cu 8 clase, dar organizat în doua cicluri de câte 4 ani fiecare. În 1940, la 94 de ani de la înfiintare, are loc dezvelirea bustului lui Gheorghe Rosca Codreanu.

            În luna noiembrie 1946, liceul si-a sarbatorit centenarul existentei sale, ocazie cu care este ridicat la rangul de „ Colegiul National Gheorghe Rosca Codreanu”. Dupa reforma din 1948, institutia cunoaste mai multe denumiri:Scoala medie de 10 ani, între 1953 – 1954, Scoala medie de baieti nr. 2, în perioada 1954 – 1956, Scoala medie mixta nr. 1, între 1956 – 1958, Scoala generala de 7 ani nr. 1, în perioada 1958 – 1962, Scoala medie nr. 2, între 1962 – 1965, Liceul nr. 2, între 1965 – 1971, Liceul de matematica – Fizica Gheorghe Rosca Codreanu, în perioada 1971 – 1990, Liceul teoretic Gheorghe Rosca Codreanu, între 1990 – 1996

De la data de 1 septembrie 1996, se revine la denumirea de Colegiul National Gheorghe Rosca Codreanu. 

De-a lungul timpului, Colegiul National Gheorghe Rosca Codreanu a  dat personalitati exceptionale ale culturii românesti. Amintim pe academician Alexandru Philippide ( 1877), scriitor, academician Alexandru Vlahuta ( 1878), Teodor Emandi ( 1887), avocat, politician, ministru, Theodor Angheluta ( 1902), prof. univ., dr. Matematica, Gheorghe Negrescu ( 1907), general aviator, Stefan Procopiu ( 1908), acad., prof. univ., dr. Fizica, Virginia P. Vasilui ( Sarcedoteanu) ( 1918), conf. univ., dr. Istorie, Gheorghe G. Ursu ( 1929), conf. univ., dr. Filologie, poet, istoric literar, Ernest Vainer ( 1939), conf. univ., dr. Medicina, Constantin Parfene ( 1948), conf. univ., dr. Filologie, Valeriu I. Rugina ( 1956), cercetator Biologie, Dorian Gr. Spulber ( 1959), prof. univ., dr. Matematica, etc.